Ce ati omis
Domnule Procuror General Florența, Cu toată deferența,
Dacă asta este tot ce ați concluzionat în legătură cu posibilele ingerințe in procesul electoral romanesc, întrebarea firească este dacă asistăm la un act de rea-voință sau, pur și simplu, atât s-a putut.
Vă reamintesc că această analiză are un cadru legitim, confirmat public prin dispensă oferită de Președintele României.
Să pornim, așadar, de la sintagma clasică: scopul scuză mijloacele.
Dumneavoastră ați reușit să identificați o parte din mijloacele folosite. …însă, mai departe? Dincolo de subsumarea câtorva site-uri de propagandă cu legături evidente cu patru firme rusești, unde este restul tabloului? O analiză reală ar fi presupus mai mult.
Toate celelalte acte constitutive ale unei ingerințe– deja vizibile în spațiul public, cu excepția detaliilor la care v-ați oprit – unde sunt? Unde sunt celelalte lead-uri? Unde este firul narativ? Care a fost scopul acțiunilor?
Cine au fost făptuitorii direcți și indirecți? Unde este interpretarea? Unde sunt elementele anticipative extrase?
…Zero.
Permiteți-mi, șase întrebări esențiale și o sugestie înaintea analizei:
- V-ați uitat la presa noastră main-stream?
- Acolo nu ați depistat titluri conspiraționiste sau alarmiste?
- N-ați observat niciun tipar „organizat” – coordonare în timp, spațiu și conținut?
- V-ați uitat la finanțatorii presei? Ați auzit de triangulare?
- Dincolo de conturi de Facebook și TikTok care se activează electoral, de ziare românești care reapar spectaculos la fiecare ciclu electoral, ați auzit?
- Ați ascultat convorbirea dintre Horațiu Potra și Frank Timiș, purtată înaintea primului tur – înregistrare deținută chiar de procurori (printscreen mai jos)?
Domnule Florența,
Dacă la finalul acestui material veți constata că un civil, dotat doar cu un laptop și o conexiune la internet, a reușit să formuleze o analiză mai coerentă decât cea produsă de instituția pe care o conduceți, atunci singurul gest de onoare care v-ar mai rămâne ar fi demisia. De câtă onoare mai există.
Ce nu ați spus despre alegerile anulate din 2024
Există momente în viața unei națiuni în care datoria de a vorbi nu poate fi amânată. Momente în care tăcerea devine complicitate. Însă, in astfel de clipe, cuvintele – dacă nu sunt sprijinite de fapte și de rigoare – nu fac decât să adauge un nou strat de praf peste un spațiu public obosit și manipulat.
Să pornim de la un fapt simplu și incomod: arhitectura minții noastre nu a fost concepută pentru a cuprinde realitatea obiectivă în toată complexitatea ei. Ea ne asigură supraviețuirea. Tocmai de aceea memoria colectivă este fragilă, predispusă la rescriere și, mai apoi, la ștergere. Ceea ce ieri părea evident, imuabil și imposibil de contestat, poate deveni mâine o zonă gri, înghițită de uitare.
Din exploatarea abilă a acestui mecanism natural se naște o formă subtilă, dar profund periculoasă de ingerință: rescrierea percepției asupra evenimentelor până când acestea încetează să mai existe în conștiința publică.
Se spune nimic despre nimic, până când obosim. Și atunci, inevitabil, trecem mai departe.
Toate datele pe care le veți regăsi in prezentul material au la bază informații publice, cu index complet de referințe la final.
Scopul: cartografierea oricăror posibile ingerințe în procesul electoral prezidențial românesc, în ipoteza – rezonabilă – că acestea au existat și pot fi identificate.
Metodologia: am urmărit, agregat și interpretat fiecare parametru detectabil în spațiul public, susceptibil de a indica o ingerință, analizând întreg fluxul operațional: actori, canale, metode aplicate, elemente precursoare, grad de răspândire, momentul exact al intervenției și eventualele intenții conexe.
Volumul și dinamica acțiunilor cu caracter manipulativ – orientate către un scop precis, cu făptuitori și protagoniști trecuți, prezenți și viitori – a justificat o perioada de analiză extinsă între 2019 și 2025.
Deoarece acțiunile cartografiate s-au desfășurat simultan în diferite puncte geografice la nivel global, materialul a fost structurat cronologic și împărțit în trei secțiuni, corespunzător arealelor în care acestea au avut loc. Pentru a facilita urmărirea narativului, care presupune treceri de la un registru temporal la altul, fiecare acțiune relevantă a fost marcată vizual printr-un subtitlu cromatic ce indică data și locul desfășurării.
Notă personală:
Încă mai cred în absurdul bunului-simț, în luciditatea care refuză să fie cumpărată, în puterea de a spune ce gândești chiar și atunci când știi, fără nicio îndoială, că asta te poate costa totul.
Când vorbim despre ingerința în politică, trebuie să înțelegem că nu există un singur nivel sau o singură dimensiune. E vorba despre un proces stratificat, continuu, cu ramificații multiple și greu de surprins în totalitate. Tot ceea ce putem face este să extragem un segment – asemenea unei carote geologice – și să analizăm cu instrumente multidisciplinare, compoziția și structura lui.
În cazul de față, însă, cazuistica a fost abordată în mod simplist pe întreg eșantionul. Domnul Procuror General Florența a mapat traiectoria unui singur „mijloc” și a acoliților săi direcți. Iar peste această abordare îngustă, a considerat că eliminarea acestui „mijloc” din joc echivalează cu înfrângerea ingerinței rusești.
Doar că logica aceasta seamănă mai degrabă cu etapa de definire a rezultatelor așteptate într-un proiect pe fonduri europene făcut tot de autorități.
Ingerința nu se măsoară în pioni sau în conturi de Facebook ori TikTok, iar faptul că am anulat anumite rezultate nu înseamnă neapărat că a fost dejucat un plan. La fel de bine, acesta putea să fie planul.
Ingerința se măsoară în rezultate politice: in cine rămâne, cine dispare și cine este repoziționat.
Politica și cu atât mai mult politica externă, rareori se joacă cu pionii introduși temporar pentru a crea diversiuni sau pentru a muta atenția. Si asta pentru ca ei nu dispun de infrastructură, nu dețin rețele (formale) si prin urmare, nu au valoare de negociere. Înțelegerile se fac cu cei care au ceva de pierdut, adică cu cei pentru care miza este supraviețuirea politică.
Istoria recentă a arătat, iar cronologia care urmează o va confirma, că „piesele de schimb” politice, construite și promovate rapid, au avut un singur rol: să creeze o undă de șoc, să distragă atenția și să facă acceptabil ceea ce altfel ar fi părut inacceptabil.
Însă, dincolo de aparențe, acțiunile care au avut loc, s-au finalizat cu protejarea și repoziționarea unor actori consacrați.
Pentru că, dacă privim consistent toate hărțile electorale post-1989, observăm un mecanism de putere, nu un exercițiu democratic. În fiecare ciclu electoral, votul exprimat s-a polarizat în două mari valențe din prima instanță, plus minoritățile. Aparent antagonice la prezidențiale, dar de facto complementare la parlamentare. Acest balans a menținut România într-o stabilitate controlată, suficient de previzibilă pentru a nu amenința niciodată echilibrul intern si cel geopolitic al alianțelor sale.
Așadar, cine sunt votanții lui Georgescu?
Cei care ni l-au lăsat încă un an premier pe Ciolacu, de fapt. Că altceva nu a rezultat din acel tur.
Votantii lui Georgescu sunt cei care ar fi trebuit să voteze Ciucă. Statistic vorbind, sunt votanții lui Iohannis, votanții lui Băsescu, votanții lui Emil Constantinescu.
Și vorbind de diversiuni à la Georgescu de azi, tot ei sunt votanții lui Vadim Tudor. Și tot ei sunt ponderea României care a făcut diferența între a-l avea pe Vadim sau pe Iliescu. După cum știți, am rămas cu Iliescu. Pentru că, după introducerea în masă în runda 1 de vot a personajului Vadim, în turul doi, votanții lui Georgescu de azi s-au radicalizat complet și l-au ales pe Iliescu.
Așadar, reluam: votanții lui Georgescu din turul 1 (2024) sunt exact același calup de votanți ai lui Klauss Iohannis din turul 1 (2019), ai lui Traian Băsescu din turul 1 (2009), ai lui Vadim Tudor din turul 1 (2004), ai lui Emil Constantinescu (1996) (mapați geografic pana la nivel de localitate, nu doar județ)
Linkuri harti:
Mai mult, cu o abatere calculata la ± 0,16%
- Hărțile voturilor din 2024 si 2019, au o echivalenta in suprapunere de 92,34 %.
- Hărțile voturilor din 2024, 2019, 2009 si 1996 au o echivalenta in suprapunere de 87,68%.
Statistic vorbind, vorba lui Mesaroș, probabilitatea ca aceasta identitate națională in cuget si simțiri sa existe natural, pe o durata de peste 29 de ani, pe un segment enorm de votanți – este nula.
Timp in care noi căutam pe Facebook si Tik-Tok.
Elementul surpriză nu a fost nicio surpriză. Din marea alianță, PNL pare că a jucat rolul soției aflate în dreapta la accidentul soțului, șofer băut, care schimbă locul până ajunge la poliție. Să nu rămână fără carnet mălăul, că e șofer de TIR. PNL se pricepe. Se pricepeau demult și fără ajutorul boților, AI-ului și comunicatorilor trumpiști. Ei sunt cei pe cârca cărora se descarcă mereu diversiunea. Dar, totuși, nu se dă jos niciunul jos de pe tronul puterii, indiferent cât circ trebuie să facă sau să înghită.
De ce PNL? Păi, PSD nu putea. Avea deja în cârcă produsul AUR și nu ieșise bine, plus că, dacă vrei ajutor de la americani, unul măcar din această coaliție trebuie să fie mai mare, mai înfipt – ca să poată negocia ceva. Dovada? Rezultatul parlamentarelor. PSD, marele alb. Coaliția avea nevoie de un actor mare, care să negocieze. Și de un actor care să încaseze loviturile. Distribuția s-a făcut clar: PSD, pilonul; PNL, paratrăsnetul.
In fapt, „surpriza Georgescu” n-a fost un accident al democrației. In realitate, poporul a fost împins într-o farsă regizată, în care zgomotul a acoperit transferul real de putere, printr-un „electorat” folosit sistematic ca instrument de reglaj fin: un rezervor de tensiune, activat atunci când e nevoie să se reseteze jocul, dar suficient de previzibil încât să nu iasă din coordonatele stabilite.
Dacă punem totul într-un context geopolitic mai larg, vedem că echilibrul celor două mari blocuri politice a fost tolerat și chiar cultivat si din exterior tocmai pentru că oferea garanția predictibilității. Într-un spațiu de frontieră, cu rol strategic la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO, nu prea există loc pentru surprize democratice. Si poate aici se află adevărata dimensiune a ingerinței: în faptul că votul este modelat structural. Si astfel, suveranitatea democratică a României a devenit un exercițiu condiționat: liber în formă, dar fără urmă de substanță.
Declarații, autori si fapte necunoscute domnului Procuror General al României
Adrian THIESS (medalion roșu, foto 1), fost consilier al lui Ion Iliescu și al lui Sorin Oprescu, declara pentru New York Times că, în dimineața zilei de 1 decembrie 2024, i-a trimis un mesaj urgent lui Brad PARSCALE (medalion roșu, foto 2), strategul media digital al lui Donald Trump, intrigat de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din România: „Ai văzut ce se întâmplă în România?”
Informația a devenit publică abia în iunie 2025, odată cu publicarea unei anchete în New York Times despre „plot-ul” alegerilor din România. Materialul, realizat de jurnaliștii americani pe baza observațiilor directe de la București, a fost construit etapizat, integrând declarații ale mai multor români, inclusiv ale actualului Președinte al României, domnul Nicușor Dan.
Textul are miză geopolitică și reprezintă un fragment din narativ – perspectiva colegilor jurnaliști americani funcție de cronologia declarata de Thiess–Parscale și mărturiile coroborate ale celorlalți români intervievați.
Tot în luna iunie 2025, The Guardian a relatat că președintele Donald Trump a acționat în judecată The New York Times pentru defăimare, solicitând despăgubiri de 19 miliarde de dolari, fără a preciza însă elementele concrete ce au stat la baza acțiunii.
Printr-un comunicat, Pentagonul a anunțat că, începând cu această dată, jurnaliștii americani vor putea publica doar informații aprobate în prealabil de un oficial.
Așa ca, in memoria independentei jurnalismului american si cu scopul primar de a descoperi posibilele ingerințe in alegerile din Romania, sa readucem in prim plan materialul ce ii poate costa pe cei de la New York Times 19 miliarde de dolari si sa completam firul narativ cu detaliile necunoscute de aceștia.
Relația Thiess–Parscale nu era nouă. Între 20 și 24 martie 2019, Parscale – pe atunci șeful campaniei de realegere a lui Trump – a fost invitat la București de Thiess, la conferința „Making Political Marketing Great Again”. Vizita a coincis suspect cu momentul depunerii raportului Mueller privind relațiile lui Trump cu Rusia, pe care cei doi le ironizau ca pe o farsă.
Agenda vizitei a inclus o întâlnire cu Patriarhul Daniel, un discurs la Academia Română (prezentat de Ion Aurel Pop și Dan Dungaciu), dineuri cu politicieni precum Adrian Năstase si un interviu-eveniment la Antena 3, unde Mihai Gâdea l-a introdus cu formula:„În spatele celui mai puternic om al Planetei există un geniu… Brad Parscale, unul dintre cei mai influenți oameni ai momentului.”
Reacția presei
România:
- Basilica.ro — Brad Parscale în vizită la Patriarhia Română
- Capital.ro — Omul care l-a făcut mare pe Trump, impresionat de Patriarhul Daniel
- Ziarul Lumina — Brad Parscale în vizită la Patriarhia Română
- Cancan.ro — Rareș Bogdan despre Brad Parscale: Este absolut uimitor!
- Adevărul.ro — Șeful campaniei lui Donald Trump vine la București
- Active News — B. Parscale, directorul de campanie al Președintelui Trump, primit de Patriarhul Ro.
- Acad. Română — Conferința „Making political marketing great again”
SUA:
- Washington Post: What was Trump campaign manager, Brad Parscale doing in Romania?
- CNN: Trump campaign manager gave paid speech in Romania
- Vanity Fair: Trump’s 2020 Campaign Manager Happily Accepting Cash from Romania
Contrastul
În România, numele lui PARSCALE devenea hashtag și prilej de glorificare mediatică, de la Lumina și Basilica la Adevărul, Capital, Cancan și Antena 3.
În Statele Unite, același personaj – proaspăt reconfirmat ca șef al campaniei lui Trump, deci membru al cercului restrâns al Casei Albe – era perceput drept o vulnerabilitate, o sursă de conflicte de interese și de un alt potențial scandal – toate coroborate cu debutul raportului Mueller.
PARSCALE a ridicat semne de întrebare în fața Senatului american privind metodele prin care Trump câștigase scrutinul din 2016 și, implicit, posibilitatea unei ingerințe ruse în procesul electoral. Faptul că echipa sa colaborase cu Cambridge Analytica, coroborat cu dovezile care atestau finanțarea parțială a campaniei online de către companii rusești, a condus la publicarea, pe 21 martie 2019, a Raportului Mueller. Era produsul unei comisii de supraveghere pe care Donald Trump avea să o demonteze, etapă cu etapă, în următoarele paisprezece luni: de la demiterea directorului FBI, James Comey, până la presiunile publice exercitate asupra membrilor comisiei – presiuni care au generat demisii. Raportul, odată prezentat, a fost denaturat, ulterior corectat printr-o erată, iar noțiunea de „colaborare ilegală” cu Rusia, vizând câștigarea alegerilor din 2016, a fost redusă, prin negocieri, la termenul mai blând de „coliziune”.
Miercuri, 24 septembrie 2025 un articol in media din SUA informa ca Departamentul de Justiție al Statelor Unite se pregătește să ceară joi unui mare juriu să-l pună sub acuzare pe fostul director FBI James Comey.
Numele lui Comey a fost menționat într-o postare pe rețelele de socializare, în care Trump s-a adresat direct lui Bondi, plângându-se că nu a adus încă acuzații împotriva fostului director FBI.
Termenul de prescripție de cinci ani pentru acest caz ar fi marțea viitoare, dar Departamentul de Justiție este așteptat să solicite un rechizitoriu în fața unui mare juriu înainte de termen.
Dacă procurorii reușesc să obțină un rechizitoriu, Comey ar deveni primul fost oficial guvernamental de rang înalt care să fie urmărit penal în legătură cu una dintre principalele nemulțumiri ale președintelui – ancheta privind interferența Rusiei în alegeri.
James Comey a fost pus sub acuzare.
Revenind însă la Raportul Mueller al cărui nivel de detalii rămâne ireproșabil. În volumul al treilea se explică explicit că modelul de ingerință rusă în procesul electoral american, prin mediul online, nu ar fi fost posibil decât dacă cineva din staff-ul lui Trump ar fi pus la dispoziția rușilor baza de date cu populația-țintă și parametrii tehnici ai reclamelor de campanie. Platforma în sine devine irelevantă – iar modelul – replicabil pe oricare dintre ele, asemenea unei aplicații universale. Să nu uităm că PARSCALE fusese consacrat, totodată, drept „regele boților”. Până la episodul de la Tulsa, Oklahoma, când competiția, adaptată la tactici, a orchestrat propriile ferme de boți și a cumpărat fictiv 90% din locurile evenimentului, transformând întreaga scenografie într-un fiasco.
Fermele de boți… vă amintiți, domnule Procuror General? Cum au apărut și la noi, în fatidicul 2024, asupra căruia vă întoarceți constant privirea.
Așadar, domnule Procuror General,
Care este diferența între tactica utilizată de ruși pentru ingerința în alegerile americane din 2016 și cea aplicată în procesul electoral din România, în 2024?
Niciuna. Doar s-a adăugat un nou canal de propagare. Iar ceea ce ați descoperit dumneavoastră este similar dar sub nivelul a ceea ce americanii reușiseră să afle despre ingerințele în procesul lor electoral din 2016.
Vă mai amintiți, sper, sintagma: „scopul scuză mijloacele”. Poate că acum veți ridica privirea și dincolo de plasa cu cei patru pești pe care ați reușit să-i prindeți.
Surprinzător însă, domnule Florența: plecând de la declarația lui Potra, menționată în introducere, și având în vedere raportul Mueller, precum și investigațiile de amploare atât ale Associated Press cat și ale New York Times privind alegerile noastre, derivate din filiera Thiess–Parscale, dumneavoastră nu ați găsit nimic demn de investigat în această direcție.
Sub presiunea tot mai puternică a Senatului american, care cerea ca Brad PARSCALE să depună mărturie și să ofere detalii despre managementul campaniei lui Trump din 2016 și posibilele legături cu Rusia, acesta este înlocuit de Bill Stepien.
În aceeași zi, Președintele Trump anunță pe Facebook: „I am pleased to announce that Bill Stepien has been promoted to the role of Trump Campaign Manager. Brad Parscale, who has been with me for a very long time and has led our tremendous digital and data strategies, will remain in that role, while being a Senior Advisor to the campaign. Both were heavily involved in our historic 2016 win, and I look forward to having a big and very important second win together. This one should be a lot easier as our poll numbers are rising fast, the economy is getting better, vaccines and therapeutics will soon be on the way, and Americans want safe streets and communities!”
Comisia pentru Informații a Senatului (Senate Intelligence Committee), o nou înființată comisie – confirmă oficial ingerința Rusiei în procesul electoral american din 2016 și implicarea echipei de campanie a lui Donald Trump.
Raportul final, aproape 1.000 de pagini, rezultat din peste 200 de audieri și aproape un milion de documente, reprezintă singura anchetă bipartizană asupra felului în care campania lui Trump a colaborat cu operațiunea de intelligence rusă menită să o afecteze pe Hillary Clinton și să îl favorizeze pe Trump. Raportul concluzionează fără echivoc: relațiile echipei Trump cu Rusia au reprezentat o vulnerabilitate majoră de contrainformații.
După ce își agresează soția (Candice Parscale), PARSCALE se baricadează în casă cu zece arme de asalt, trage doua focuri și amenință că se sinucide. Poliția îl reține sub incidența Baker Act, care permite internarea involuntară a persoanelor considerate pericol pentru sine sau pentru ceilalți.
PARSCALE este forțat să demisioneze oficial din echipa de campanie a lui Trump, ca urmare a incidentului armat. După acest episod, nu va mai fi rechemat în fața Senatului.
Și totuși, în ciuda acestui trecut, firul narativ se leagă din nou.
Un triumvirat hibrid de putere in Europa de Est
Urmează cinci ani de Balcan Affairs alături de Trump Jr, Kushner si Grenell – cu scop comercial si de testare a instrumentelor de marketing si PR politic.
Abordarea lor în Balcani, axată pe “normalizarea economică” în detrimentul reformelor sistemice și a statului de drept, a generat afaceri „strălucitoare”, dar cu riscul major de a submina eforturile de integrare europeană ale regiunii.
Strategia pe termen lung a indicat o subordonare a unor astfel de țări prin dependență financiară față de interese private, ocolind astfel mecanismele de control ale UE.
Richard Grenell a utilizat funcția sa publică pentru a deschide noi căi de afaceri pentru familia Trump. O conversie directă a influenței diplomatice în potențial de profit, atâta timp cat ideea a apărut în timpul mandatului său de emisar special.
A căutat lideri străini dispuși să facă afaceri directe și să ignore protocolul. A declarat ca își dorește sa „împuternicească alți conservatori in întreaga Europa”, susținând public figuri controversate precum Hashim Thaçi, acuzat de crime de război.
Un exemplu elocvent este rolul său în proiectul imobiliar de 500 milioane USD de la Belgrad, unde chiar Jared Kushner a recunoscut că Grenell l-a “încurajat să caute afacerea de la Belgrad”.
Jared Kushner, prin intermediul firmei sale de capital privat, Affinity Partners, a parafat o serie de investiții imobiliare, manifestări concrete ale acestei abordări hibride.
Belgrad, Serbia: Proiectul de 500 de milioane de dolari pe situl fostului Minister al Apărării, bombardat de NATO. A Obținut un contract de leasing pe 99 de ani fără costuri inițiale (avantaj economic enorm, posibil datorită aprobării rapide a guvernului sârb și a influenței politice).
Albania: Planuri pentru stațiuni de lux pe insula Sazan și în zona Zvërnec. Statutul de “investitor strategic” acordat de guvernul albanez facilitează obținerea rapida a permiselor și bineînțeles, concesii, în ciuda preocupărilor ecologice serioase.
Affinity Partners a atras investiții masive, inclusiv 2 miliarde de dolari de la fondul suveran al Arabiei Saudite.
In 2023 Parscale a lansat Campaign Nucleus, companie listata ulterior drept creatoarea site-ului de campanie 2024 al lui Trump.
O investigație Associated Press din mai 2025 bazata si pe declarațiile oferite AP de către Pascale, descrie in detaliu capabilitățile Campaign Nucleus.
1. Înlocuirea sondajelor tradiționale prin inteligență artificială
Parscale promitea o revoluție: AI-ul său ar fi capabil să surprindă și să prevadă stările de spirit ale electoratului mai bine decât sondajele clasice, transformând analiza politică într-un proces continuu și predictiv.
2. Generarea automată de conținut personalizat
Platforma produce emailuri adaptate fiecărui individ, texte de campanie, pagini web „în câteva secunde” care imită designul și tonul unor publicații media, și chiar instrumente pentru crearea de mesaje tip „echipă proprie de știri”.
3. Microtargeting prin analiză de date
Nucleus „scanează oceane de date” despre alegători, le atribuie scoruri numerice în funcție de comportamente trecute (ex. participarea la evenimente) și trimite mesaje calibrate la nivel individual – fie pentru donații, fie pentru mobilizare.
4. Supervizarea și maximizarea fundraisingului
Parscale afirmă că platforma a ajutat clienții să strângă peste 119 milioane USD și să trimită aproape 14 miliarde de emailuri. În prezentări, se laudă că Nucleus a depășit Salesforce de trei ori în performanța email fundraisingului.
5. Amplificarea influencerilor “anti-woke”
Un element strategic: Nucleus se poziționează ca o rețea de promovare a conținutului produs de influenceri conservatori, multiplicându-le mesajele în ecosistemele digitale pentru a crea senzația de mișcare organică.
6. Aplicație de tip DoorDash pentru colectarea voturilor prin corespondență
Parscale a anunțat planuri pentru un instrument AI care să ajute campaniile să gestioneze și să optimizeze colectarea buletinelor de vot prin corespondență, după modelul livrărilor de mâncare.
7. Integrarea cu aplicații de mobilizare
În parteneriat cu Phunware – compania care a dezvoltat aplicația Trump 2020 – Nucleus are acces la funcționalități precum localizarea telefoanelor, predicția deplasărilor și influențarea comportamentului consumatorilor.
8. Scalabilitate globală
Parscale afirmă că Nucleus este deja activ în Israel, Balcani, Brazilia, India și alte țări unde există partide conservatoare, susținând că a primit peste 10.000 de cereri de colaborare.
9. Automatizarea completă a sarcinilor de campanie
Platforma este marketată ca „un singur instrument pentru tot”: site-uri, baze de date, fundraising, evenimente, management de voluntari, influenceri și mesaje. Practic, un ecosistem digital care reduce rolul muncii umane la minimum.
10. Echipă de intelligence și framing
Nucleus angajează analiști specializați în SUA și America Latină pentru a folosi AI în formularea mesajelor și a coordona campanii cu influenceri, creând astfel o infrastructură de comunicare politică permanentă.
Revenind însă, la 1 decembrie 2024.
Adrian THIESS declară New York Times că, în aceeași zi a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, i-a scris lui PARSCALE, făcând prima referire la Călin Georgescu.
Thiess afirmă că Parscale i-ar fi cerut articole în limba engleză pentru a „înțelege mai bine” subiectul. În mesajele schimbate, Thiess sugerează că „drama României ar putea avea ecou la Washington”: „Georgescu și Trump sunt în aceeași situație. Diferența e că unul e al 47-lea președinte, iar celălalt e distrus de sistem.”
Ai putea spune că aici începe totul: un Thiess indignat, căutând sprijin la vechiul său prieten american, nevăzut din 2019. Dar adevărul e altul.
Cu un an și jumătate mai devreme, Adrian Thiess și Brad Parscale beau liniștiți un șpriț la un restaurant din București
Si au fost intervievați spontan, …de ziarul Gândul. Vezi cum e când te ia gura pe dinainte… ? Partea asta, binomul Thiess – Parscale au uitat sa o șteargă din narativ.
Extras ziarul Gândul:
În exclusivitate pentru Gândul, Adrian Thiess a declarat că Brad Parscale a venit și acum în România la invitația sa, dezvăluind – fără a devoala, totuși, întreg misterul – și scopul acestei vizite-surpriză.
”Brad Parscale a venit la invitația mea în România. Brad, între timp, a creat mai multe companii care au un succes impresionant. Combină inteligența artificială în campaniile electorale, pe platforme extrem de interesante. Nu pot să spun, punctual, cu ce personalități din lumea politicului lucrează în momentul de față, dar lista este impresionantă.
Ideea este aceea de a începe o colaborare, inclusiv pe piața din România și nu numai, e vorba despre întreaga regiune. Validarea succesului acestor platforme o vom vedea în ciclurile electorale care urmează în România, avem, totuși, patru cicluri electorale anul viitor”, a declarat Adrian Thiess, în exclusivitate pentru Gândul.
Două zile după vizita lui Brad PARSCALE din 13 iulie 2023, primarul Robert Negoiță semnează prin ALGHORITM SRL un contract de publicitate care aloca:
- câte 1.000.000 lei televiziunilor Antena Grup, Realitatea și România TV;
- câte 600.000 lei publicațiilor Puterea, Gândul, Adevărul și radio-ului Gold FM (patronat de Cozmin Gușă).
Contractul, valabil până în 2027, are o valoare totală de circa 30 milioane lei, pentru promovarea investițiilor din Sectorul 3, inclusiv a Halei Laminor.
Întrebarea logică: ce legătură există între vizita lui Parscale și acest contract? Altceva decât proximitatea temporală?
THIESS a deținut ziarul „Puterea”, la a cărui lansare au participat Iliescu și Gorbaciov. În 2011, „Puterea” ajunge la Mădălin Marian Stan, apropiat al lui Nelu Iordache, fost soț al Sorinei Docuz, tatăl celui de-al doilea copil al acesteia. Primul soț al Sorinei Docuz a fost Robert Negoiță, tatăl primului copil al doamnei Docuz. Ultimul partener: Marcel Ciolacu, tatăl celui de-al treilea copil.
Context anterior: precedentul cheltuielilor de publicitate
24 martie 2019 Parscale vine in Romania. 24 aprilie 2019: Primăria Sectorului 3 atribuie un contract de 5,6 milioane lei către Investiții Spații Verzi S3 pentru servicii TV, radio, publicitate stradală și online, advertoriale și studii de impact.
- ara 2019: societatea își schimbă denumirea în Smart City Invest S3.
- Septembrie 2019: contract de 6,5 milioane lei pentru promovarea „creșterii numărului de spații verzi”, parcări inteligente, curățenie și educație duală.
2019–2020: 12 milioane lei din bugetul Sectorului 3 ajung în presa românească, cele mai mari sume către Digi24, Antena 3, România TV, Realitatea TV, Gandul, Adevarul, Capital.
Vom urmări dacă există o „muzică” între trusturile de presă din contractele Alghoritm și interesele domnilor Thiess și Parscale. Și, dacă există, unde duc acestea mai departe.
Dar, să revenim pentru moment la exercițiul de imaginație din introducere.
Dacă ai fi un stat puternic, care își dorește un nivel de influență și control asupra politicii altei țări, ai paria pe un individ fără nicio legătură cu aparatul actual de guvernare? Sau ai aștepta să-ți bată la ușă unul dintre primii doi capi ai partidelor de guvernare actuală?
Cu cine s-ar putea negocia mai mult…? Cu un „Jesus reloaded” sau cu cei care au prea mult de pierdut dacă își pierd scaunul?
Apoi, câți nou-veniți în politică au ajuns vreodată undeva? Niciunul. Rolul lor este de simpli figuranți pentru clasa politică existentă. Fără surprize.
Georgescu a fost un pion cu buton de auto-retragere, pentru o coaliție dezastruoasă, devenită salvatoare peste noapte. Si având in vedere susținerea, cel mai probabil nu vor exista nici repercusiuni reale juridice pentru acesta sau acoliții săi.
Din marea coaliție, tristă și azi, amintire și realitate, cel puțin începând cu 2019, incursiunile americane pe târâm romanesc s-au îndreptat spre o susținere pentru aripa PSD a guvernării. De la presa americană cu reverberații în spațiul românesc – care prelua, cita și publica exclusiv materiale și opinii ale laturii PSD și niciodată PNL – până la periplul staff-ului de campanie al lui Trump și al familiei acestuia în vizite private in România, cu tet-a-tete-uri exclusive cu Adrian Năstase, Victor Ponta, Nicolae Bănicioiu si alte câteva extensii AUR sau Pro Romania.
Cozmin Gușă publică o scrisoare de susținere a sa („endorsement”) la candidatura la prezidențiale, semnată de Donald Trump, prima ingerință americană directă în alegerile românești, pentru un candidat obscur și beneficiar al contractelor ALGHORITM SRL.
Poate putini își mai amintesc. Cu patru luni înainte de derularea turului 1, toți cei trei capi ai PSD-ului ultimilor 15 ani stăteau la un șpriț împreuna la ziua de naștere a domnului Tucă (beneficiar al contractelor Alghoritm SRL). Mircea Geoană, Victor Ponta si Marcel Ciolacu.
Toți trei au candidat la președinția României in lunile ce au urmat. Deși la acel moment știam doar de doi. Geoană si Ciolacu. Ponta fiind atunci consilierul de încredere al lui Ciolacu.
Si totuși, in decembrie ai fi spus ca Ponta si Ciolacu sunt cel puțin oponenți înverșunați.
Instalarea lui Victor Ponta în funcția de consilier al președintelui Serbiei, Vučić, a avut o contribuție majoră la conturarea acestui tablou. Ne amintim cu toții de așa-zisa gafă de PR a domnului Ponta, în timpul alegerilor, cu predilecția pentru Belgrad în detrimentul terenului românesc când a fost vorba de inundații.
Dar nu toți știam că, în perioada 2023–2024, Vučić a semnat concesionarea pe 99 de ani, cu titlu gratuit, a spațiului unde fusese sediul Ministerului Apărării – zona bombardamentelor NATO – pentru construirea hotelului marca Trump – companiei Affinity deținută de Kushne
Trump JR vine in România la prima conferință sponsorizata de Romania TV (beneficiar al contractelor Alghoritm SRL) si organizata de Thiess.
Sa revenim însă, la data de 1 decembrie 2024 când Thiess si Parscale susțin ca au avut o prima conversație legata de Calin Georgescu si alegerile din Romania.
Ce a urmat?
Jurnalistul Victor Ciutacu, de la România TV, a publicat următorul mesaj pe Twitter: ”Brad Parscale, directorul de campanie al lui Donald Trump și al Partidului Republican, va ateriza în curând la București. Ghiciți pentru cine…”.
Parsqale i-a răspuns in câteva minute tot într-un mesaj pe Twitter: ”Este foarte probabil ca România să fie din nou Mare după alegerile de duminica viitoare. Sunt nerăbdător să văd ce @campnucleus reușește în continuare. Pentru presa din România: Am fost Director Digital în 2016, Manager de Campanie în 2020, iar @campnucleus a ajutat la ajungere la putere în 2020
Parscale nu a mai ajuns însă în România, ci s-a oprit la Belgrad. Tot la Belgrad s-a refugiat și Sebastian Ghiță, patronul din umbră al postului România TV.
Singurul organism cu puterea de a acționa era Curtea Constituțională a României, formată din nouă judecători. La 4 decembrie, autoritățile au declasificat un rezumat de patru pagini al informațiilor pe care le dețineau despre complotul TikTok, sperând la o șansă infimă: ca judecătorii să intervină și să anuleze alegerile.
Două zile mai târziu, printr-o decizie unanimă, judecătorii au făcut exact asta. Marian Enache, președintele Curții, a explicat ordinul pentru organizarea de noi alegeri, ce urmau să aibă loc peste șase luni, comparând alegerile trecute cu un potir otrăvit: „Dacă ai vrea să bei un pahar cu apă și ai ști că acesta conține o doză de otravă, ai încerca să extragi otrava și să bei apa «purificată» sau ai alege un alt pahar cu apă?”
Conform declarațiilor publice ale lui Cozmin Gușă, pe 6 decembrie Parscale, Trump Jr. și Sebastian Ghiță s-au întâlnit la Belgrad pentru a stabili prețul susținerii lui Ponta de către Trump.
Tot în 6 dec Thiess declara ca s-a deplasat si el la Belgrad unde s-a văzut cu Brad Parscale, zi in care a apărut și postarea lui Donald John Trump JR despre anularea alegerilor din România.
„Wow, uite ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea va pierde, iar ei știu asta”.
Alegerile anulate atrag atenția cercurilor de dreapta americane pe X (fost Twitter): „România”, „Georgescu” și „București” apar de șase ori mai des decât în ultimele șase luni, adunând peste 900 milioane vizualizări în decembrie (conform NYT).
Evenimentul declanșează o campanie mediatică internațională fără precedent, cu personaje MAGA și influenceri: Alex Jones, Jack Posobiec, Steve Bannon, Parscale, Elon Musk, Tucker Carlson, Mario Nawfal, toți susținând public pe Georgescu după anularea alegerilor.
Pe 11 decembrie 2024, Victor Ponta se afla la Belgrad, unde, potrivit declarațiilor sale, fusese invitat de președintele Vučić pentru a fi prezent la vizita lui Donald Trump Jr. în Serbia – vizită desfășurată pe fondul unor proteste masive pe străzile Belgradului împotriva președintelui Vučić
Iar pe 18 decembrie 2024, Ponta s-a întâlnit timp de câteva minute cu Donald Trump. Ponta discută și cu Richard Grenell, fost Fox News și emisar diplomatic special al lui Trump, oferind detalii despre panica „șefilor politici” români după victoria lui Georgescu și anularea alegerilor.
Potrivit declarațiilor lui Victor Ciutacu, Dragoș Sprânceană a fost intermediarul întâlnirii dintre Trump și Ponta la Mar-a-Lago. Totuși, după cum arată cronologia, varianta Belgrad este mult mai plauzibilă, iar menționarea lui Dragoș Sprânceană în această etapă poate fi interpretată drept o simplă „lansare publică” a acestuia în spațiul românesc și nimic mai mult.
Rolul lui Dragoș Sprânceană s-a conturat câteva luni mai târziu, din păcate deja bazat pe „falsul” privind puterea sa de a-l conecta pe Ponta la Mar-a-Lago în 18 decembrie. Se crease astfel un zvon fals, ce constituia un precedent periculos.
După Conferința de la München, din februarie, noi, toți românii, am descoperit că un neica-nimeni, cu reminiscențe de limbă română la nivelul lui Răducioiu după o lună în Italia, își permitea să-și dea cu părerea despre România în fața președintelui SUA.
Trimis de cine? Vă amintiți. Marcel Ciolacu.
Ce a urmat? Execuția lui Emil Hurezeanu, pe motiv că „nu prea se descurcă”. Dovada fiind că frâiele au fost preluate de civilul Sprânceană. Oare?
În seara zilei de 6 decembrie, când la București a fost pronunțată decizia CCR de invalidare a turului I, în exact aceeași noapte Sebastian Ghiță, Brad Parscale și Trump Jr. negociau la Belgrad lansarea lui Ponta și „ungerea” acestuia de către Trump senior, câteva zile mai târziu, la Mar-a-Lago.
În acea seara, in momentul în care a văzut postarea lui Trump Jr., știind că doar cu o zi în urmă Antony Blinken confirmase ingerința rusă în procesul nostru electoral, pe baza copiei raportului din CSAT transmis și partenerului strategic, Emil Hurezeanu a înțeles că miza era cu totul alta decât cea de suprafață – aspect declarat de fostul Ministru de Externe in materialul NYT.
În februarie 2025, la Conferința de la München, în fața tuturor jurnaliștilor, Hurezeanu l-a înfruntat pe Grenell. Un gest care, în fapt, i-a adus eliminarea.
Conferința „Trump Business Vision 2025”
Pe 28 aprilie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui SUA, a sosit la București. Evenimentul a fost organizat a doua oara, tot de România TV, post controlat de Sebastian Ghiță, aflat în prezent în exil în Serbia. La conferință au participat jurnaliști, diplomați, oameni de afaceri și proprietarul agenției care a lucrat pentru Călin Georgescu.
Printre invitați:
– Ionuț Pătrășcoiu, proprietarul platformei Fame UP, implicată în promovarea lui Călin Georgescu pe TikTok. Numele companiei apare și în documente declasificate de CSAT, folosite de Curtea Constituțională ca argument pentru anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
– o parte din cei mai apropiați colaboratori ai lui Ponta: Cătălin Tohăneanu (fost Pro România, Mare Maestru Marea Lojă Națională din 2023), Nicolae Bănicioiu (PSD), Marian Cucșă (actual președinte al Partidului Republican România), și Geanina Pușcașu.
– Diplomați români: Cristian Maior (fost director SRI, actualmente ambasador în Iordania, nu a participat), Bogdan Mănoiu (ambasador în Canada, nu a participat).
– Diplomați străini: Katherine Kavalec (SUA), Giles Portman (UK), Grammatika Evangelia (Grecia), Rami Teplitskiy (Israel – absent).
– Rude și colaboratori apropiați ai lui Ghiță: fratele său Alexandru Ghiță (cercetat de DNA), Iuliana Denisa Niță și Maria Niță (sora și mama iubitei sale).
– Oameni de afaceri și manageri: Adrian Thiess (susținător Georgescu), Corvin Pughin (Maguay), Ciprian Scrieciu (Bomboniera), Ștefan Unchiașu (Avangarde Rezidențial), Malvina Cservenschi (Malvensky), Eugen Caragui (Ion Moș), Silviu Mitroi, owner of the company Mediplus
– manageri din Oscar Downstream și CISCO România.
– Reprezentanți media pro-Georgescu: Catrinel Gheorghe (România TV), Dan Andronic (Evenimentul Zilei), Bogdan Chirieac (DC News), Răzvan Savaliuc (Luju.ro), Marius Tucă (Gândul), Robert Turcescu.
– Polling și cercetare electorală: Remus Ștefureac (INSCOP Research), care îl plasa pe Ponta în turul final al alegerilor din mai.
– Figuri internaționale controversate: Ion Ceban (primar Chișinău, pro-rus), Iurie Leancă (fost premier R. Moldova, apropiat de Ponta).
Potrivit oficialilor SRI, complotul de pe TikTok pentru a-l propulsa pe Georgescu la președinție era orchestrat de patru firme-paravan cu legături în Rusia.
Si totul a început in perioada premergătoare alegerilor, si anume septembrie 2024, când firmele paravan cu legături cu Rusia s-au apropiat de circa 150 de influenceri populari în România, oferindu-le contracte pentru ceea ce era descris drept o „campanie civică și de democrație”.
Influencerii erau apoi plătiți de o a treia firmă-paravan, folosind criptomonede, ceea ce făcea aproape imposibilă urmărirea plăților până când schema era deja bine pusă în mișcare.
Acum ca am înțeles cum rușii au finanțat un produs de marketing al coaliției, cu instrumente de PR americane, sa vedem cum si cu ce a contribuit presa noastră la acest „curat murdar” joc politic.
“Campania civica” din presa noastră main-stream, domnule Florența. Cea pe care am menționat-o in intro si pe care, curios, dar nici pe aceasta nu ați văzut-o. Haideți sa dam un zoom in. Nu fiți supărat. E ultima parte. Am concentrat in 30 de pagini ce nu ați reușit dumneavoastră in 300. Îmi permit tonul. Pare curata bătaie de joc ce ați făcut.
Sa le luam pe rând. Prima presupusa convorbire Thiess-Parscale pe tema Georgescu, declarata celor de la New York Times ca fiind pe 1 decembrie 2024. Ce a urmat?
2 decembrie 2024
Victor Ciutacu, România TV, a publicat următorul mesaj pe Twitter: ”Brad Parscale, directorul de campanie al lui Donald Trump și al Partidului Republican, va ateriza în curând la București. Ghiciți pentru cine…”.
Cine a preluat, propagat știrea?
Gândul
https://www.gandul.ro › international › sprijin-pentru-calin-georgescu-brad-parscale-fostul-manager-de-campanie-al-lui-donald-trump-va-sosi-la-bucuresti-20370667
Sprijin pentru Călin Georgescu? Brad Parscale, fostul manager de …
Dec 2, 2024Brad Parscale, fostul manager de campanie al lui Donald Trump, va sosi la București în zilele următoare, chiar înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.
Romania TV
https://www.romaniatv.net › brad-parscale-fostul-manager-de-campanie-al-lui-donald-trump-vine-la-bucuresti-pentru-a-l-sustine-pe-calin-georgescu_8652811.html
Brad Parscale, fostul manager de campanie al lui Donald Trump, vine la …
Dec 2, 2024Brad Parscale, fost manager de campanie al fostului președinte american Donald Trump, ajunge în România pentru a sprijini candidatura lui Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Vizita acestuia subliniază..
DCNews
https://www.dcnews.ro › brad-parscale-managerul-de-campanie-al-lui-donald-trump-vine-in-romania-sa-l-sustina-pe-calin-georgescu-pentru-cotroceni_979742.html
Brad Parscale, managerul de campanie al lui Donald Trump, vine în …
Dec 2, 2024Se pare că omul care s-a aflat în spatele campaniei lui Donald Trump pentru Casa Alba, Brad Parscale, vine în România pentru a sprijini candidatura lui Călin Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Capital
https://www.capital.ro calin-georgescu-e-de-neoprit-omul-lui-trump-brad-parscale-vine-la-bucuresti.html
Călin Georgescu e de neoprit. Omul lui Trump, Brad Parscale, vine la …
Dec 2, 2024Brad Parscale, fostul manager de campanie al lui Donald Trump în 2020, a anunțat pe platforma X, deținută de Elon Musk, că îl susține pe Călin Georgescu în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din acest an.
…sa mai continui, domnule Florenta? Cred ca este de ajuns.
