Dacă luăm în serios structura emergentă a priorităților din NSS, apare o tensiune structurală greu de ignorat.

Pe de o parte, „peace through strength” este ridicat la rang de principiu strategic central. Pe de altă parte, Europa este presată tot mai explicit să relaxeze restricțiile privind clima, decarbonizarea și amprenta de carbon. Aceste două semnale sunt conectate funcțional.

Dominanța energetică funcționează ca instrument strategic doar în măsura în care există cerere susținută din partea piețelor aliate. Europa rămâne singura piață mare, solvabilă și politic aliniată care poate juca acest rol. În acest context, presiunea asupra reglementărilor climatice europene devine una structurală.

Fără relaxarea constrângerilor europene, leverage-ul energetic se contractă; fără leverage energetic, „peace through strength” rămâne un slogan fără bază economică.

Întrebarea pentru Europa este dacă înțelege suficient de clar termenii schimbului înainte de a-l accepta.