Andreea Ecaterina Gudin
Mă refer la PSD. De la P până la D. Cu cât ați intrat și cu cât ați ieșit. Nu voi, pe persoană fizică, că ne-o ia mintea razna. Mă refer la țară. La ce a mai rămas din ea, după ultimul raid al vostru — că nici Providentul nu ne-ar mai împrumuta azi.
Fișa de ieșire: cât ați adus, cât ați luat?
Nu puteți avea un asemenea tupeu. Nu voi. Cei care ne-ați adus în această situație economică dezastruoasă împreună cu partenerii voștri din marea coaliție. Voi, cei care mimați retragerea, când de fapt vă pregătiți de nuntă cu aur și manele. “De ce fugem? De ce fugem?” – vorbele de duh ale doamnei Gavrilă. Să vă fie rușine!
In fapt, ați ajuns precum creatura din peșteră care tremură că-i ia irlandezul inelul. My precioussss… Doamne, nu-mi mai ajung analogiile. Lăpușneanule, du-te, domnule, la terapie! Domnule Marcel, lăsați-o, domnule, că n-a vrut!
Situația economică gravă în care ne aflăm nu e rezultatul ultimelor zile, săptămâni sau chiar luni. Este rezultatul direct al guvernării voastre. Al refuzului de a asculta. Al comodității cu care ați trecut pe lângă fiecare avertisment. Ați avut grijă doar să tocați bani și să vă pregătiți scuze. Atât. Nimic mai mult.
Și toate acestea, în contextul unei economii globale care se clatină. China își aruncă marfa nevândută „pe-afară” înapoi în propria piață, generând deflație – pe modelul pepenilor de Dăbuleni abandonați la marginea câmpului, când costul vânzării e mai mare decât renunțarea. Iar când China strigă, strigă și SUA. Dobânzile urcă, sistemele financiare se încordează și între frânarea inflației și forțarea creșterii, mecanismul economic se gripeaza. Se numește stagflație. Un punct mort cu iz de faliment anticipat. Ce faceți? Scoateți iar cruciulițele?
De la stagflație la împrumuturi disperate: ce mai rămâne de apărat?
În România, bursa scade. Leul e ținut cu forcepsul de BNR. Titlurile de stat pe 10 ani sar de 8%. Cele în dolari – 7,60%. Iar, în tot acest peisaj, Ciolacu deja s-a împrumutat cu 1,7 miliarde dolari, la 6,62%, scadenti în 2028.
Pana și din PNRR ați înțeles exact ce ați înțeles și din democrație: noi căi de a fura cu aceeași minte si două burți în plus. Doar sunteți urmașii lui Dinu Păturică.
De ce fugem? De consecințe.
Ultima lecție din clasa întâi a finanțării europene era reforma în justiție. Nu s-a făcut mai nimic. Atât de nimic, încât Bruxelles-ul ne-a dat un ajutor social în loc de tranșa a treia. Că nu ne-am încadrat la niciun obiectiv. Si atunci, …de ce fugem?
…știm răspunsul. Fugiți de consecințe. Totuși, dacă tot ați intrat în politică pe model economic, ieșiți măcar cu o fișă de cont. Să știm și noi: cât ați avut și cât ne-ați luat.
A site focused on independent journalism, covering news, politics, and economics.








Leave a Reply